Primele narghile au fost construite din bordajele lui nuci de cocos in India. Bineinteles de atunci au schimbat foarte mult si sunt folosite mai mult in Orientul-Apropiat. In lumea araba, viata este aproape de neînchipuit fara narghilea. Epoca de aur al narghiliei a fost in secolul XVII in turcia, atunci au fost chiar si reguli severe in relatia cu folosirea acesteia.
Nu poate folosi fiecare tutun pentru narghilia, doar cea din iran care este foarte tare si inchis la culoare. In primul pas este curatat de mai multe ori cu apa pentru a lasa din puterea ei, dupa ce este stropit cu sirop de curmală. Tutunele exigente in final sunt ingustate cu aroma de fructe. Cei gastronome mai pun niste bucati de fructe in apa pentru a obtine un gust mai puternic la fum.
Folosirea narghilei are niste reguli private. De exemplu este o adevarate jignire daca cineva aprinde tigara din carbunul infocat. Consider ca aceasta deranjeaza ritmul infocarii.
In secolul 19-20, narghilea a fost foarte popular intre grupe de femei elite. A fost un intrument important la ceai de la ora 5 si celelalte intruniri intelectuale…
Astazi, cigarile, simplitatea si popularitatea fumatului a redus folosirea narghiliei, dar cei care intr-adevar pot pretui narghiliatul niciodata nu o sa schimbe aceasta placere.
In ceea ce ma priveste, agreez fumatul unei narghilele, in schimbul unei tigari, avand astef si ocazia de a te intalni cu prietenii pentru a va putea relax dupa o zi obositoare de facultate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu